Posted by: Ciprian Muntean | 8 April 2011

Iacob întâlnind îngerul

Am întâlnit îngerul, de supărare era negru
ca sprânceana răzbunării.

Aripile-i poleite cu lumină m-au lovit peste faţă,
cu dorinţa aprigă de viaţă,
până sângele a ţâşnit din piatra seacă
a obrazului meu trufaş şi frumos sculptat de vreme.

Sub pleoapa vântului m-am retras,
când victorios îngerul lupta părăsise,
urcându-se în ceruri pe-o scară
ale cărei trepte coastele morţii erau.

    (din volumul de poezii „Amintindu-mi cu inima”, 2004)
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: