Posted by: Ciprian Muntean | 8 April 2011

Mătănii

Din inimile noastre timpul face
un şirag sofisticat de mătănii, apoi începe vraja.

Spre răsărit se vântură mătăniile, să răsară
tot felul de amintiri despre oameni curajoşi, frumoşi,
dar mai ales despre oameni simpli,
aşa ca nişte ploi ce se aţin peste cuprins.

Întotdeauna vraja se rupe,
balansând şiragul de mătănii spre apus,
peste ochiul întredeschis al pământului, clipind a moarte.

    (din volumul de poezii „Amintindu-mi cu inima”, 2004)
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: