Posted by: Ciprian Muntean | 14 April 2011

Aici se sfârşesc cuvintele

Aici se sfârşesc cuvintele
cu care am început o poveste
şi gesturile tandre cu care ne-am apropiat.

Purtând sub gene lacrimi nescurse,
parcă atârnăm de ele în orele grele,
când valurile se depărtează de mal
şi refuză să poarte cu ele
trupurile noastre învăţate cu singurătatea.

Înaintez în întuneric cu trupul despărţit de al tău,
hotar valurilor îndepărtate să devin
şi numele meu să-l pun pe buzele tale
ca pe un prelung, sfâşietor suspin.

    (din volumul de poezii “Din oricâte clepsidre”, 2009)
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: