Posted by: Ciprian Muntean | 15 April 2011

Cruce a tristeţii

Totul până la ultima amintire îngropată adânc,
totul până la ultimele cuvinte încrustate pe crucile tristeţii,
e o înmormântare cumplită a trecutului nostru.

Nu te recunosc. O pasăre din mâna mea ciuguleşte
fărâmituri de speranţă.

Orologii impure se răzbună pe mine, din oră în oră,
iar eu îmi întind mâinile,
în timp ce tăcerea ciopleşte trupul meu
ca pe ultima cruce a tristeţii.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: