Posted by: Ciprian Muntean | 20 January 2013

Cerc de lumină

La masa de lucru, stau faţă în faţă cu un înger,
şi fructele decolorate ale nefericirii,
aşezate pe o tavă, rămân neatinse.

Lampa aprinsă descrie un cerc de lumină
pe scrisoarea primită de la ea.

Scrisoarea, delicată ca pielea de pe încheieturile mâinilor ei,
o ascund în sertar şi sângele meu îl simt atunci
curgând încet ca un râu, şlefuind pietrele tăcerii.

Nu mai întindem mâinile spre fructele nefericirii
nu mai muşcăm din carnea fragedă, amăruie a fructelor,
nu mai facem schimb de gesturi sufleteşti sau de tăceri,
ca între îngeri, care se cunosc de multă vreme.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: