Posted by: Ciprian Muntean | 8 March 2013

Cutiuţa muzicală

Îngerii îmi deschid inima ca pe o cutiuţă muzicală,
şi iar: cheia ta uitată în uşă, sărutul aprins,
timpul smulgându-te din braţele mele,
redându-mi-te în noapte, doar în gând,
ca şi cum iubirea nu ar fi altceva decât aşteptare.

Cuvintele tale se prefac în frunze de jăratec
şi spirale de frunze ajung până la mine,
când copacii nu mai au nimic de mărturisit.

Privim din unghiuri opuse sălbaticele frunze,
eu văd o gură roşiatică flămândă a unei stranii toamne,
devorându-ne până la conştiinţă,
tu vezi sufletele copacilor pregătindu-se de reîncarnare.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: