Posted by: Ciprian Muntean | 19 July 2012

Arcade

Arcadă dupa arcadă, coloane de meri înfloriţi, deschid,
iar eu străbat printre aceştia, poteca întunecată,
fără a privi înapoi spre ruinele regretelor.

Fug, mă ascund, vreau să fiu singur.
Soarele îmi citeşte gândurile, mi se împotriveşte
în locul în care mi-am abandonat umbra.

Cad înfrânt lângă o apă, ochii mei scânteiază.


Leave a comment

Categories